Sângeorgiu de Pădure

Orașul Sângeorgiu de Pădure este situat în partea central-nordică a României, în provincia istorică Transilvania, în zona de Sud Est a județului Mureș, în Podișul Târnavelor, la confluența dintre râul Cușmed și Târnava Mică. Este format din localitățile componente Bezid, Bezidu Nou, Loțu și Sângeorgiu de Pădure (reședința). Orașul se află la aproximativ 34 km Sud Est de municipiul Târgu Mureș și la 7 km Nord Vest de lacul de acumulare Bezid (Cușmed). Din punct de vedere demografic, Sângeorgiu de Pădure face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 4.875 locuitori (recensământ 2021), din care 2.604 de sex masculin şi 2.810 femei, într-o suprafaţă de 71,4 km², ceea ce conferă o densitate de 933 loc./km².

Date Geografice

Coordonate geografice	46°25′49″N 24°50′30″E
Altitudine	340-667 m deasupra nivelului mării (zona urbană: ~350 m)
Suprafață totală	71,4 km²
Suprafață urbană	5,8 km²
Populație	4.875 locuitori (2021)
Populație (2011)	5.166 locuitori
Populație (2002)	5.414 locuitori
Cod poștal	547515
Fus orar	UTC+2 (EET), UTC+3 (EEST - vară)
Prefix telefonic	+40 265
Web	https://sgpadure.ro
Atestare documentară	1333 (prima mențiune sub numele Sancto Giorgio)
Localități învecinate	Bezid, Bezidu Nou, Loțu, Făgădău Loțului, Armeniș, Târnava Mică

Relief

Așezat pe malurile râului Târnava Mică, orașul se întinde pe un teritoriu variat compus din câmpii, dealuri șizone colinare. Solul este predominant nisipos în zonele de câmpie, iar pe dealuri predomină solurile argiloase. În apropiere se află masivul de sare gemă, o zonă cu formațiuni saline deosebite. Orașul se întinde de-a lungul șoselei naționale DN13A, ce leagă Târgu Mureș de Sighișoară.

Climă

Sângeorgiu de Pădure are un climat temperat-continental de deal, caracterizat de ierni reci și de variabile, iar primăvarile și toamnele sunt plăcute. Media anuală a temperaturii este de aproximativ 9°C, cu temperaturi mai ridicate în lunile de vară (media iulie: ~18-20°C) și ierni reci (media ianuarie: ~-3°C). Precipitațiile sunt moderate, anual în jur de 600-700 mm, fiind mai frecvente în lunile de toamnă și iarnă. Vânturile predominante sunt de sud și sud-vest.

Populație și Demografie

Categorie	Populație
Bărbați	2.604
Femei	2.810
Români	903 (17,5%)
Maghiari	3.808 (73,7%)
Romi	238 (4,6%)
Alte etnii	217 (4,2%)

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor aparțin Bisericii Reformate (52,5%), iar Biserica Ortodoxă Română reprezintă 17,2% din populație. În oraș mai există comunități unitariene, romano-catolice, penticostale și diverse alte confesiuni religioase.

Istorie

Pe teritoriul orașului Sângeorgiu de Pădure a fost descoperit (în 1942) un depozit de bronzuri datând din prima Epocă a fierului (Hallstatt). În anul 1958 au fost identificate vestigiile unei așezări din cea de-a doua Epocă a fierului (La Tène) și ale uneia din perioada romano-bizantină (sec. 4). Orașul apare menționat documentar pentru prima oară în 1333 cu numele Sancto Giorgio.

La începutul secolului 17, în anul 1614, orașul a fost afectat de o epidemie de ciumă. În urmă cu aproximativ jumătate de secol, moșia Sângeorgiu de Pădure se afla în posesia familiei aristocratice Rhédey, care și-a construit un castel în 1647. În 1850, localitatea număra 587 de români și 555 de maghiari, ulterior fiind adăugate și alte familii de evrei și rromi. Până în prezent, Sângeorgiu de Pădure a rămas un important centru agricol și industrial al regiunii.

Obiective turistice

Biserica Romano-Catolică Gotică (sec. XIV)

Biserica parohială ridicată în stil gotic în jurul anului 1333, una dintre cele mai vechi clădiri religioase din regiune. De-a lungul timpului a suferit mai multe transformări, intrând în proprietatea comunității reformată în 1640. Aici se poate admira turnul din 1760, organul din 1927 și frumoasa criptă ce ține mormântul contesei Claudia Rhédey, stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Biserica Ortodoxă "Sfântul Gheorghe" (1935-1938)

Construită pe locul unei biserici anterioare din cărămidă (1867), această biserică este una dintre cele mai impozante din regiune, dominată de două turnuri gemene de 20,30 m și o turlă octogonală de 32,95 m. Picturile murale în frescă sunt opera lui Nicolae Govoreanu (1982-1984).

Castelul Rhédey (1647-1663)

O clădire masivă, dreptunghiulară, cu subsol, parter și etaj, construită de János Rhédey. Castelul este un exemplu remarcabil de arhitectură renascentistă și neoclasică, fiind renovat de-a lungul secolilor. În curtea castelului se află bustul contesei Claudia Rhédey. După 1948, clădirea a funcționat ca școală gimnazială până în 2010. În prezent găzduiește muzeul "Mysteria Residentiae Rhédey".

Lacul de acumulare Bezid (1975-1989)

Barajul construit pe râul Cușmed a creat un lac de 184 ha cu o capacitate de 31 milioane m³. Apele lacului au dus la scufundarea satului vechi Bezidu Nou, păstrându-se ca o atracție turistică aparte, cu case vechi și biserică îngropate parțial în apă.

Personalități

Claudia Rhédey (1812-1841) — Contesa-mamă a reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, comemorată prin biserica romanico-catolică și bustul din curtea castelului Rhédey.

Levente-Loránd Szász — Primarul orașului din 2024, reprezentând Uniunea Democrată Maghiară din România.

Distanța Sângeorgiu de Pădure - Makassar (Indonezia)

Indicații rutiere Sângeorgiu de Pădure - Makassar